Instig la DEMNITATE

“Fasolea si ciolanul. Batranii la coada. Reantoarcerea in infern. Pomana. Miluieste-ne, Doamne, si pe noi cu o fasole si un ciolan, simbol al saraciei si al mizeriei. Ba nu, ne scuzati : “Este nemaipomenit de buna o portioara de fasolica cu ciolan”.  Si o portie de veritabil comunism. Face bine la stomac. Te trec niste …… dupa aia, de nici nu iti dai seama. Da, romanul casca si sta la coada pentru o portie de mila. O portie mare de DEMNITATE vreau si eu, va rog!” Cam asta scriam  pe 2 decembrie 2015 cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei.

In acea perioada strigatul meu parea surd si absurd,  inutil,  caci vocile cunoscutilor si apropiatilor mei erau mult prea pitigaiate si stridente in valmasagul nationalismelor de inspiratie comunista ce ii cuprindea pe toti in preajma zilei de 1 decembrie. Horitul si fosnaiala emotiei de factura stalinist – comunista ce rasuna in memoria adormita a unor personaje melancolice dupa vremuri demult apuse,  ii punea pe romani in miscare inca din dimineata zilei cu pricina. Imi explicase cineva dintre apropiatii mei ca acea traditie se nascuse spontan de la dorinta inchipuita a unei vedete de televiziuni care ar fi facut in mintea ei obosita de atata dezinformare, analogia fasole si ciolan cu Ziua Nationala a romanilor. Sigur ca iti trebuie multa imaginatie, iresponsabilitate , ignoranta si o doza crasa de ipocrizie ca sa faci o astfel de conexiune si sa o transmiti maselor prin mijloacele de comunicare dintre cele mai difuze. Revoltator. Cel putin pentru mine. Dar nu pentru restul apropiatilor mei. Viziunea mea era absurda. Exagerata. Se pare ca nu imi gaseam locul nici de data aceasta in directia de “unitate nationala” fasaita, in viziunea mea,  de gesturile oligofrene a catorva intarziati mental. Si nu este o insulta. Daca analizam expresia in sine, ne vom da seama ca esenta expresiei sta in cuvantul “intarziat”. Da, asa suntem noi, intarziati in gesturi, in idei, in reactii. Intarziati la scara istorica. Si ce ne mai place sa criticam! Mai ales pe tineri! Si, iata, ca tocmai ei, tinerii ne dau cu adevarat clasa de democratie, in ultimii ani.  Am fost coplesita de emotie sa vad reactiile lor de la “Colectiv” incoace,  de contrastare a oricarei forme de autoritarism desantat. Si , in sfarsit, pentru prima data din 2015 continui sa asist la adevarate manifestatii de unitate nationala, atat in tara, cat  si in Diaspora,  cu ocazia zile de 1 Decembrie. Protagonistii? Nimeni altii decat tinerii! Aparent ei, tinerii de astazi ar fi produsul unei societati bazate pe non valori. O generatie victima a lipsei de oportunitati pe piata muncii. O generatie victima a lipsei de repere solide in familie, in scoala, in televiziune, in muzica, in desene animate, in arta.  Dar asta numai aparent. Si cum scriam cu ceva timp in urma, intr-un eseu:  miracolul se manifesta doar atunci cand omul nu mai poate sa duca. Miracolul s-a manifestat, dar noi continuam sa nu il vedem! Tinerii nostri sunt si vor fi miracolul! Sus sa va fie inimile! Strangeti randurile si strigati intr-un glas: “Instigam la DEMNITATE!”

Camelia Jumatate

Text extras din “Ganduri pe file de jurnal sau Dialog cu semenii mei” Autor eu

Comentariu

ArabicChinese (Simplified)EnglishFrenchGermanHungarianItalianPortugueseRomanianRussianSpanishTurkish