Cele noua Babe ale lunii martie si semnificatia acestei milenare traditii

Babele lunii martie sunt noua la numar si fac parte din frumoasa traditie de primavara a poporului roman.

Ele, Babele,  vestesc chiar venirea primaverii. Se spune ca in aceste zile de inceput al lunii martie , Baba Dochia, cea care aduce iarna,  incepe sa-si dea jos cele 9 cojoace. Iata alegoria prin care sunt simbolizate caldura si inceputul timid al noului anotimp ce succede friguroasei ierni. Unul cate unul cojoacele batranei Dochia sunt aruncate cat colo si in mod firesc,  speranta noului anotimp incolteste in inimile oamenilor.
Traditie pierduta in negura timpului , Babele reprezinta o traditie pur romaneasca. Dupa 1 pana pe 9 martie fiecare om isi alege o zi sau mai bine zis o baba si in functie de cat de calduroasa sau de friguroasa a fost acea zi, asa  este si firea omului respectiv, spun unele versiuni ale milenarei traditii. Alte povesti din popor spun ca asa cum este vremea in acea zi, asa va fi si urmatorul an pentru acel om. Adica, daca vremea este frumoasa si soarele straluceste in ziua propriei babe, omul este voios si bun la suflet sau ii va merge bine tot anul urmator. Daca in schimb ziua este intunecata, atunci acela nu este un om bun la suflet si este cam suparacios. Tot in traditia romaneasca se spune ca daca ninge sau ploua in acea zi este semn de bogatie.
Pentru alegerea babei o metoda este aceea de a-ti alege o zi oarecare intre 1 si 9 martie, la intamplare. O alta metoda este aceea de a-ti alege baba in functie de ziua de nastere. Daca propria zi de nastere se afla intre 1 si 9 ale oricarei luni , atunci si baba va fi in ziua respectiva. De exemplu: daca este cineva nascut pe 6 august, baba lui va fi pe 6 martie . Daca data nasterii este formata din doua cifre, atunci se procedeaza astfel : de exemplu, daca data de nastere este  pe 23 decembrie, ziua care corespunde Babei se calculeaza in felul urmator:  2 + 3= 5. Deci baba este pe 5 martie. Primele zile ale lunii martie, evident schimbatoare,  sunt ale babelor. Asa spune traditia la romani.
Bunicii nostri cunosteau ca primele zile din aceasta luna sunt fie prea friguroase, fie prea calde. Ei au numit aceste zile cu vreme schimbatoare, zilele babelor. De unde vine acest obicei? Etnografii spun ca mitul “babelor” este unul dintre cele mai importante mituri romanesti in legatura cu personajul extraordinar al Babei Dochia. Exista credinta ca Baba Dochia si-a luat numele de la Sfanta Mucenita Evdochia, sarbatorita de Biserica pe 1 martie.
Daca tinem seama ca in stravechiul calendar roman anul incepea pe 1 martie, Baba Dochia apare ca intruchiparea anului vechi, care este pe sfarsite si trebuie sa moara. Moartea Dochiei in ziua de 9 martie se considera hotar intre anotimpul friguros si cel calduros. Astfel, perioada cuprinsa intre 1 si 9 martie reprezinta intervalul de timp in care Dochia isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi, pentru a muri inspre renastere. Aspectul instabil al vremii din aceasta perioada este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia.
Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o infatiseaza ca o baba ce avea o nora, pe care o napastuia ori de cate ori i se ivea ocazia. Odata, la 1 martie, o trimite sa spele lana, dar nu oricum, ci din neagra sa o faca alba. Pe nora o ajuta un inger. Ii da o floare alba si ii spune sa spele lana cu ea. Baba Dochia decide sa plece cu oile la munte, fiind convinsa ca venise primavara pentru ca-si vazuse nora cu floarea in mana.
Ea isi pune 9 cojoace de blana si urca cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, ploua si i se uda cojoacele. Se dezbraca rand pe rand de cojoace, iar cand ramane in camasa, vine gerul si o ingheata. Dumnezeu a transformat-o in stanca, impreuna cu oile, sa ramana amintire.

Personajul Dochiei este asociat cu legenda lui Traian și Dochia, culeasă de Gheorghe Asachi. Despre Traian și Dochia, celebrul critic literar, George Călinescu, spunea că este “rezultatul unei întregi experiențe de viață a poporului român”. Legenda spune că Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal. Traian, cuceritorul Daciei se îndrăgostește de ea. Aceasta refuză să i se alăture și se refugiază împreună cu poporul pe muntele, considerat sacru de către daci, Ceahlău. Dându-și seama că nu poate scăpa de patima lui Traian îi cere ajutor zeului suprem Zamolxes, care o transformă împreună cu turma sa în stâncă. Baba Dochia, conform lui George Călinescu, face parte din cele “4 mituri fundamentale care au modelat cultura și spiritualitatea româneasca.” Sacrul sta sub semnul venirii primăverii, de aici derivând mai multe legende și tradiții românești, evocate an de an.

In concluzie, cateva cuvinte si despre luna Martisorului , luna lui martie: Martisor, Faurel sau Germanar – Incoltitor, cam asa au numit stramosii nostri luna Martie. Luna inceputului de primavara este, evident, o luna capricioasa despre care folclorul nostru este foarte bogat in legende. Iata cateva lucruri interesante care se spun despre luna misterioasa a inceputului de primavara: “daca Marte-i vantoasa, luna lui Mai va fi frumoasa”, “de-n Martie tuna,va fi o recolta buna”, “daca-n Marte-i roua, atunci de Paste ploua”, “de in luna lui MARTISOR o sa cante cucu’, atunci o sa urmeze un an roditor”, “daca in Martie da ploie nu poti semana ovazul, atunci nici la toamna nu o sa poti semana graul si tot din cauza ploii”

In primele noua (in unele zone ale tarii chiar si douastrezece) zile ale lui martie se tin BABELE, traditie ce se termina cu cea cu cea a “Mucenicilor” . Este vorba de cei 40 de Mucenici de la Sevastia care au patimit pentru HristosZiua Mucenicilor este cunoscuta in traditia populara ca si “Mosii” sau “Ziua Sarpelui”, zi in care se coc “mucenicii” . Acestia sunt in forma de “8” si se pregatesc din aluat cu zahar si din nuca zdrobiti care alaturi de cele 40 de pahare de vin fac deliciul Sf Mucenici. Tot in aceasta zi gospodinele cauta radacina de “IARBA MARE”,care este buna la muscatura de sarpe, dar si la vraji ( cel putin asa spune traditia populara).
In antichitate cetatenii Romei sarbatoreau pe ziua de 1 MARTIE inceputul Anului Nou ( luna SEPTembrie fiind a saptea, OCTombrie fiind a opta, NOVEmbrie  fiind a noua, DECEmbrie fiind a zecea). Acestia aduceau ofrande ZEULUI MARTIE, care era socotit si zeul razboiului. Imbracamintea legionarilor fiind compusa din doua culori, rosu reprezentand putere sau razboi si alb, simbolizand viata si pacea.
Daco-Getii considerau cele doua culori alb si rosu ca au semnificatii magice, astfel ca sotiile acestora impleteau fire de lana cu cele doua culori (uneori rosul fiind inlocuit cu negrul), fire pe care le prindeau la gatul sau mana copiilor. Acest ritual ii ferea pe micuti de vanturi si deochi. Acelasi ritual se facea si in cazul in care sotii  plecau la vanatore sau la razboi.  SARBATOAREA MARTISORULUI este gasita la romani, aromani si bulgari.
Despre MARTISOR circula mai multe legende. Intr-una dintre acestea este reprezentat Fat Frumos, cel care l-a invins in lupta dreapta pe zmeu, eliberand astfel Soarele care reda viata naturii amortite, supuse imparatiei inghetului. Alteori ca un luptator al Zanei Primavara care l-a invins in lupta pe Viscol, luptatorul Zanei Iarna. Sangele cald ce a curs din ranile bravului MARTISOR a inviat ghiocelul inghetat si a inceput sa topeasca omatul. In unele locuri, inca se mai povesteste cum Baba Dochia cea care a iesit cu turma sa de oi la munte, vesnic cu o furca prinsa la brau si torcand din lana “firul vietii”( la fel ca si “ursitorele”) a gasit o para in “Padureata Inghetata”. Atat de mult i-a placut babei Dochia para, incat a rasucit doua fire de tort, cu ajutorul carora si-a prins para pe desagii pe care ii purta in spate tot timpul. Cert este faptul ca acest frumos simbol, format din doua fire, unul rosu si altul alb, purtatoare a unei figurine rotunde (simboloul implinirii intregului) se ofera la venirea primaverii, celor dragi,  in semn de respect, pretuire si dragoste, fiind purtat pana la Sf. Gheorghe atunci cand se agata de o floare sau un pom fructifer, pentru a fi chemat belsugul.
Pe 17 martie, romanii sarbatoresc ALEXIILE (Blagovesteniile), dar despre aceasta traditie si altele ce vestesc activitatile satesti de primavara, vom vorbi intr-un alt articol.

Comentariu

ArabicChinese (Simplified)EnglishFrenchGermanHungarianItalianPortugueseRomanianRussianSpanishTurkish