Bistriteanul Teodor Danciu, expert în reconstituire gurmandă din secolul al XVI-lea

Mâncărurile de acum câteva sute de ani nu erau nicidecum  simpliste, ci mai degraba bio diversificate. În urmă cu 400 de ani, în inima Transilvaniei se mânca tocăniţă de scoici, carne de vânat şi topinambur, o rădăcinoasă considerată extrem de sănătoasă. Iata ca nobilii ardeleni se delectau cu specialităţi considerate exotice de cei mai mulţi dintre români în zilele noastre. Absolut fabulos este faptul că toate aceste produse proveneau din râul Someş. „Valea Someşului era bogată în peşte. Erau scoici, erau raci. În urmă cu sute de ani, nobilii mâncau scoici cât palma din Someş. Făceau tocăniţă de scoici la ceaun, de exemplu”, explică Teodor Danciu, expert în reconstituire gurmandă din secolul al XVI-lea. Potrivit acestuia, sătenii nu aveau acces la arealul de vânătoare, care era administrat doar de nobili. Acestia se delectau cu carne de vânat, în timp ce sătenii trebuiau să se mulţumească cu ciuperci şi fructe de pădure. Mai mult, şi ciupercile, şi fructele de pădure trebuiau împărţite cu nobilii.

Arta culinara Teodor Danciu

Sigur ca aceste aspecte ale vietii de acum cateva sute de ani, bine cunoscute de bistriteanul Teodor Danciu, expertul care reface spectaculoasele mese ale boierilor de pe vremuri si cele mai ciudate preferinţe culinare ale acestora, ne surprind si ne trezesc curiozitatea vis-a-vis de o lume demult apusa. Totusi, atata timp cat mai exista pastratori ai traditiilor si oameni pasionati de diferitele aspecte istorice, adevarul nu este cu totul pierdut. Acest lucru ne reda speranta ca intr-o buna zi Romania va fi prezentata si in strainatate cu o imagine luminoasa, pozitiva si numeroase detalii care sa ne relateze diferitele epoci istorice din toate punctele de vedere: gastronomic, vestimentar, numismatic, istoric, lingvistic, etc

Printre lucrurile inedite pe care le-am aflat din cercetarile domnului Danciu au fost informatii in legatura cu consumul de  carne care se regăsea foarte rar în meniul ardelenilor de acum 400 de ani, chiar şi a celor care locuiau în cetate. Doar la sărbători îşi permiteau să o consume. Mâncau în schimb foarte mult mei. „Mâncau multă linte, fasole şi un fel de grâu negru. Îşi făceau foarte multe terciuri din ele. Făceau, de asemenea, terciuri din pere şi mere. Putem spune că mâncau bio”, concluzionează Teodor Danciu intr-un interviu pentru Adevarul.

Produse tipice Teodor Danciu

Acesta mai spune ca se consuma foarte mult topinamburul, numit şi nap porcesc, cu aspect de cartof şi gust de gulie, o rădăcinoasă foarte lăudată de nutriţioniştii zilelor noastre. Dacă în interiorul cetăţilor consumul de băuturi alcoolice era interzis, în afara acestora se organizau adevărate festinuri stropite cu licori, care de care mai speciale. Printre acestea se numără şi miedul, o băutură din apă de izvor şi miere de albine, fermentată, asezonată cu plante. Existau, de asemenea, şi variante cu fructe de pădure. „În Bistriţa medievală şi în general în oraşele medievale nu era voie să se consume alcool în interiorul cetăţii.Bauturi Teodor Danciu

Teodor Danciu are 66 de ani şi jumătate de viaţă şi-a dedicat-o artei. El s-a pregătit în artele plastice şi decorative la Timişoara, dar a ajuns să abordeze o zonă de nişă, specializându-se în prelucrarea manuală a cadourilor de protocol. De mai bine de două decenii, bistriţeanul reconstituie mesele boierilor şi ale capetelor încoronate, fiind unul dintre puţinii experţi în reconstituire gurmandă istorică din ţară. A fost autodidact, folosindu-se de diverse documente, jurnale şi cronici pentru a afla detalii despre preparatele culinare de acum câteva sute de ani.

Povesti cu Teodor Danciu

 „Mă ocup cu reconstituirea gurmandă istorică şi diplomaţie românească culturală. Protocolul de stat a început să dispară încet prin anii `49, odată cu plecarea Casei Regale a României. Noi încercăm să refacem această verigă lipsă a diplomaţiei culturale româneşti, care este aproape inexistentă“, spune bistriţeanul, care mai este ajutat de câţiva studenţi, profesori de istorie şi ONG-uri în demersurile sale.

De-a lungul timpului, Teodor Danciu a recreat zeci de astfel de mese din diverse perioade istorice. El a reprodus o masă specifică secolului al XV-lea, presărată cu brânzeturi din zona Transilvaniei, cu peştii care se consumau atunci, dar şi cu o apă minerală adusă de la un izvor din zonă. Masa a fost prezentată în 2010, în cadrul unei expoziţii de lux de la Bucureşti. De asemenea, Danciu a mai realizat astfel de expoziţii culinare la Castelul Bran, la hotel-castel Dracula din Pasul Tihuţa, în capitala Ungariei, dar şi în Polonia sau în Republica Moldova.

 

Comentariu

ArabicChinese (Simplified)EnglishFrenchGermanHungarianItalianPortugueseRomanianRussianSpanishTurkish